Atunci de ce a persistat obiceiul? Răspunsul ține mai mult de mecanisme sociale decât de eficacitate: oamenii îl văd la vecini, cred că funcționează, costă puțin și nu produce daune — deci rămâne. Practica a depășit granițele Japoniei; fenomene similare au fost semnalate în Australia, Noua Zeelandă, Regatul Unit și în anumite regiuni din Asia de Sud-Est, tot într-un context popular, nu științific.
Trebuie menționat că nu toate sticlele lăsate în exterior au legătură cu pisicile. Unele sunt folosite pentru udarea plantelor în grădină, altele fac parte dintr-un stoc de apă pentru situații de urgență (cultura pregătirii pentru dezastre este puternică în Japonia), iar unele sunt pur și simplu elemente decorative sau experimentări în amenajarea peisajului.
O resto si pe aver rig
