„Mama mea era deosebit de frumoasă!”
Copilăria, fratele și „bagajul” mereu gata
Întrebat, într-un dialog cu Teo, dacă a fost bătut când era mic, răspunsul a venit simplu:
„Nu”
Mama prefera privirea severă și, din când în când, o ușoară palmă peste ceafă. Tatăl nu i-a lovit niciodată, povestește el, însă între frați mai existau încăierări copilărești. Cu umor, Oțil recunoaște că îl provoca pe fratele mai mare, foarte calm din fire:
„Fratele meu era un tip foarte calm și visul meu era să îl scot din calmul lui englezesc și mi-o luam”
O resto si pe aver rig
