Culoarea i-a dispărut din obraji ca și cum cineva ar fi stins lumina.
— Mi-ai umblat în laptop? a întrebat, căutând o ancoră.
— Tu îmi calculai cât costă să mă elimini din viața ta, a răspuns Mariana, fără urmă de patos.
— Nu e ce crezi.
— Ba exact asta este.
Radu și-a trecut mâna prin păr, forțând cuvintele să apară.
— Ascultă… lucrurile erau complicate…
— Nu, Radu. Tu erai complicat. Eu doar aveam încredere în tine, a spus răspicat.
El a încercat să continue, dar propozițiile i s-au frânt înainte de a prinde formă.
Mariana s-a ridicat încet, cu aceeași limpezime care o însoțea de câteva zile.
— Știi ce e cel mai trist? Nu că ai pe altcineva. Ci că ai uitat complet cine a ținut casa asta în picioare cât timp tu construiai „afacerea”.
O resto si pe aver rig
