Abia după asta are sens „trezirea” lor înainte de semănat.
Temperatura. Căldura scoate din repaus, frigul imită iarna
Unul dintre cele mai eficiente trucuri este tratamentul termic. Pentru leguminoase, cucurbitacee și cereale, dar și pentru tomate, ardei și vinete, încălzirea ajută: accelerează pornirea, crește procentul de răsărire și reduce încărcătura de patogeni.
Ai două variante. Prima e lentă și blândă: întinzi semințele într-un strat subțire și le încălzești la soare câteva zile. Dacă soarele e slab, le ții lângă o sursă de căldură unde sunt 35–38°C, timp îndelungat, până la o lună, amestecând din când în când. E o metodă folosită des la semințele mari, mai ales la dovlecei, dovleac, castraveți.
A doua variantă e rapidă, pentru semințe mai mici, cum sunt cele de roșii, vinete, sfeclă, varză, ridiche. Le pui într-un săculeț de pânză și le ții 20 de minute în apă la 45–50°C, de preferat într-un termos ca să nu scadă temperatura. Apoi le scoți și le treci imediat câteva minute în apă rece. Aici nu improvizezi. Dacă urci prea mult temperatura, poți omorî embrionul.
Pe partea cealaltă e frigul, adică stratificarea. Unele semințe nu pornesc până nu „simt” iarna. Au în ele inhibitori care blochează germinarea. În natură, frigul îi descompune, iar apa din topirea zăpezii îi spală. Fără asta, semințele pot sta în sol un an sau doi și tot să nu răsară.
O resto si pe aver rig
