Hidratarea și electroliții. Pierderile de lichide și săruri (sodiu, potasiu, calciu, magneziu) favorizează excitabilitatea neuromusculară. Nu este vorba doar de câtă apă bem, ci și de ritmul în care o bem și de alimentație. O zi cu transpirație abundentă urmată de o cină săracă în minerale poate amplifica riscul de cârcei.
Poziția în somn – „cauza la care nu te-ai fi gândit”. Mulți adorm cu vârfurile picioarelor orientate în jos sau cu cearșafuri care trag laba piciorului în flexie plantară. Această poziție scurtează tricepsul sural (gamba). Noaptea, o mică întindere bruscă determină spasm. Simplul obicei de a menține glezna ușor în flexie dorsală (vârful către tibie) poate reduce episoadele.
Sederea prelungită la birou. A sta ore întregi cu genunchii îndoiți și talpa împinsă sub scaun păstrează gamba în tensiune. Este, de fapt, aceeași scurtare de peste zi care se „plătește” noaptea prin cârcei – o cauză mai puțin intuitivă pentru mulți.
Factori termici și mecanici. Expunerea la frig contractă musculatura superficială. Încălțămintea rigidă sau tocurile înalte mențin glezna în poziție vicioasă, iar mușchii mici ai tălpii devin hiperreactivi.
O resto si pe aver rig
