Pe de altă parte, circulă și superstiții puternice. O credință răspândită spune că nu e bine să plantezi un nuc deoarece, când trunchiul ajunge la grosimea gâtului celui care l-a sădit, omul ar fi sortit pieirii. Este o poveste transmisă din gură în gură, fără dovadă concretă, dar care încă bântuie imaginarul rural.
În timpul Rusaliilor, femeile duc la biserică frunze de nuc pentru a fi sfințite, apoi le așază la streașina casei, cu speranța că familia va fi ferită de necazuri. Acest obicei vechi îmbină protecția simbolică a casei cu respectul pentru natură.
Se spune deseori că „nu e bine să dormi la umbra nucului”. Motivația invocată este iodul din frunze, considerat de unii drept dăunător.
Această idee, însă, aparține registrului miturilor. Nu există dovezi solide care să confirme un pericol legat de umbra nucului; explicația cu iodul rămâne o interpretare populară, nu una dovedită științific.
O resto si pe aver rig
