La plantare, se poate folosi un starter solubil cu fosfor, de tip 10-52-10, 13-40-13 sau monoamoniu fosfat, dar în doză slabă. Orientativ, 10–15 g la 10 litri de apă, cu 200–300 ml soluție la plantă. Nu se toarnă concentrat pe rădăcină. Dacă pământul este deja bine hrănit, starterul poate fi omis.
La 10–14 zile după plantare vine prima fertilizare cu drojdie. Nu se combină în aceeași zi cu îngrășământ chimic. Lasă măcar 4–5 zile distanță între drojdie și un fertilizant mineral mai concentrat.
În etapa de creștere vegetativă, înainte de înflorire, se poate folosi un NPK echilibrat, de tip 18-18-18 sau 20-20-20 cu microelemente. Orientativ, 10–20 g la 10 litri de apă, aplicat la rădăcină, o dată la 10–14 zile, în funcție de vigoarea plantelor. Dacă roșiile sunt deja foarte verzi, cu frunze mari, tulpină groasă și flori puține, se reduce azotul. Planta nu trebuie îngrășată ca o salată.
La apariția primelor flori, fertilizarea se schimbă. Se reduce azotul și se urmăresc fosforul, borul, calciul și echilibrul general. Borul ajută la înflorire și legare, dar este periculos în exces. Se aplică numai produse comerciale cu bor sau calciu-bor, exact după etichetă. Nu se fac improvizații cu borax în grădină, pentru că diferența dintre doză utilă și doză toxică este mică.
O resto si pe aver rig
