Boala hepatică grasă non-alcoolică (NAFLD). Fructoza, componentă frecventă a siropurilor folosite în soda, este metabolizată în ficat. Consumul excesiv poate conduce la acumulare de grăsime hepatică și, în timp, la agravarea funcției hepatice.
Sănătatea dentară. Combinarea zahărului cu acizii (fosforic, carbonic) creează un mediu agresiv pentru smalțul dentar. Eroziunea și cariile devin frecvente la persoanele care consumă regulat astfel de băuturi.
Efecte asupra oaselor, inimii și riscurile inflamatorii
Sănătatea oaselor. Există îngrijorări legate de efectul anumitor ingrediente (de exemplu acidul fosforic), dar datele sugerează că problema principală este înlocuirea în dietă a băuturilor bogate în calciu (lapte, băuturi fortificate) cu soda. Un aport adecvat de calciu poate compensa multe dintre efectele negative potențiale, însă consumul frecvent de soda în locul alternativelor bogate în calciu poate reduce rezerva minerală osoasă pe termen lung.
Boli cardiovasculare. Consumul regulat pe termen lung este asociat cu hipertensiune arterială, creșterea colesterolului LDL și un risc mai mare de evenimente cardiovasculare. Studiile epidemiologice au legat, în mod constant, băuturile zaharoase de o probabilitate crescută a atacului de cord și a decesului din cauze cardiovasculare.
O resto si pe aver rig