— Ce e mizeria asta?
— Așază-te — am spus.
— Cum îndrăznești…
— Așază-te — am repetat, iar vocea mea a devenit rece ca gheața.
S-a așezat.
Am pus documentele în fața ei.
— Casa îmi aparține mie. Exclusiv. Actele sunt semnate înainte de moartea părinților. Nu ai niciun drept aici.
Fața i s-a schimbat.
— E fals!
— Nu. Și aici ai extrasele bancare. Fiecare furt. Fiecare transfer. Totul documentat.
Margaret s-a întors disperată spre Alex.
— Tu vezi ce face! Te manipulează!
Dar Alex a privit-o cu un dispreț rece.
— Știu de asta de șase luni.
Tăcerea a căzut definitiv.
O resto si pe aver rig
