Însă, în momentul în care am privit mai îndeaproape, ceva m-a făcut să mă opresc. Brânza nu arăta ca de obicei; era acoperită de mici bule ridicate care prinseseră lumina într-un mod ciudat. Nu era suprafața aceea uniformă, mătăsoasă, pe care o așteptam; era ca și cum m-aș fi uitat la o textură străină, cunoscută doar din imagini sau dintr-o memorie vagă. Pentru o clipă am rămas fără cuvinte, privind acele denivelări care păreau atât de neobișnuite pe un produs atât de familiar.
Mintea mea a început să alerge, țesând tot felul de scenarii. La început, m-am sigur că e vorba de brânză arsă sau prea gătită. Apoi a apărut o teamă mică, dar persistentă: și dacă ingredientele erau stricate? Și dacă ceva nu mersese bine în timpul preparării? Cu fiecare clipă în care mă uitam mai mult, imaginația mea adăuga detalii care făceau situația să pară mai gravă decât probabil era.
O resto si pe aver rig
