Momentul plantării face diferența între un sistem care funcționează și unul care doar arată bine la început. Companionii trebuie introduși odată cu cultura principală sau chiar puțin înainte. Dacă apar mai târziu, nu mai reușesc să creeze echilibrul biologic necesar.
Distanțele trebuie respectate. Dacă înghesui totul, efectul se pierde. Castravetele are nevoie de spațiu pentru aerisire. Umiditatea stagnantă între plante favorizează apariția bolilor, chiar și într-un sistem „natural”.
Udarea completează tabloul. Un strat bine gândit reține mai bine umiditatea, dar nu suportă excesul. Se udă la bază, dimineața, fără a menține frunza umedă mult timp. În combinație cu plantele companion, asta reduce mult riscul de făinare și alte boli.
O resto si pe aver rig
