— Zburăm, mamă — a spus Paul prin cască.
— Zburăm datorită ție.
Maria a privit pe geam. Casele deveneau mici. Drumurile subțiri ca niște ațe.
A înțeles atunci ceva simplu și mare.
Că sacrificiul nu se pierde.
Că nopțile nedormite nu sunt degeaba.
Că o mamă care își pune copiii pe primul loc nu pierde niciodată, chiar dacă rămâne fără casă, fără bani, fără puteri.
Când au aterizat, tot echipajul o aplauda.
Maria a coborât scările avionului ținută de braț de cei doi băieți ai ei, acum căpitani.
Nu mai era femeia săracă din piață.
Era mama care a vândut tot… și a câștigat cerul.
O resto si pe aver rig