Andrei își arcuiește sprâncenele și lasă pe chip un zâmbet ironic, greu de suportat.
„Atunci ce vrei?”
Elena îl privește câteva clipe fără să spună nimic. În încăpere, se mai aud doar ploaia bătând în geamuri și vuietul discret al aerului condiționat, o liniște rece care taie aerul.
Apoi ia stiloul, semnează actele și le împinge, cu un gest calm, spre avocat.
Totul părea încheiat.
Cel puțin așa credea Andrei.
Bianca își aruncă telefonul în geantă și se ridică prima, abia așteptând să iasă.
O resto si pe aver rig
