O pauză.
O respirație grea.
— E fiica mea.
⏰ 14:35
Spitalul era la celălalt capăt al orașului.
Traficul era blocat.
Era imposibil.
Ana a simțit cum totul se schimbă în ea.
Regulile.
Legea.
Procedura.
Dar și ceva mai vechi.
O datorie.
⚖️ Decizia
A privit amenda.
Apoi cicatricea.
Apoi ochii lui.
Și a închis dosarul.
— Urmați-mă.
— Ce?
— Nu vorbiți. Țineți-vă după mine.
Și a pornit sirena.
🚨 Fuga prin oraș
Mașina de poliție a intrat în trafic ca un fulger.
Mașinile se dădeau la o parte.
Claxoane.
Haos.
Dar Ana nu vedea nimic.
Doar timpul.
14:40.
14:45.
Fiecare secundă conta.
În oglindă îl vedea pe Mihai.
Alb la față.
Îngrozit.
Dar în viață.
Pentru prima dată, nu fugea de lege.
Fugea de pierdere.
🏥 Alergarea contra timpului
Au trecut intersecții.
Semafor roșu ignorat.
Drumuri deschise forțat.
Poliția rutieră nu mai era poliție.
Era salvare.
14:56.
Au ajuns.
O resto si pe aver rig
