— Curaj, campionul meu.
Și încerc.
Încerc să fiu curajos.
Chiar și atunci când mi-e frică.
Chiar și atunci când mă doare.
Chiar și atunci când nu înțeleg de ce trebuie să trec prin toate acestea.
Într-o seară, când mă uitam trist la tavan, mama s-a apropiat de mine și mi-a spus ceva care m-a făcut să zâmbesc.
— Știi ceva?
— Ce?
— Oamenii au multă bunătate în inimă.
Am privit-o curios.
— Și dacă îți trimit multe inimioare roșii, sunt sigură că vei primi și mai multă putere să te faci bine.
Am râs.
Pentru prima dată după multe zile.
Știam că nu inimioarele sunt medicamentul.
Dar știam și altceva.
Fiecare inimioară înseamnă un gând bun.
O rugăciune.
O încurajare.
O persoană care îți dorește binele.
Iar uneori, când treci prin momente grele, asta valorează enorm.
O resto si pe aver rig
