– Și de când vii aici?
– De câteva luni.
– Și tu? l-a întrebat pe Săndel.
– Am vrut să vă spun… dar n-am știut cum.
Vera a râs scurt.
– Când? După ce goleai frigiderul meu ca să-ți hrănești copilul?
Tăcere.
Copilul plângea mai tare.
Și atunci, ceva neașteptat s-a întâmplat.
Vera s-a apropiat de pătuțul improvizat și i-a pus mâna pe frunte copilului.
Era fierbinte.
– Are febră.
Fata a început să plângă.
– N-am bani de doctor.
În clipa aceea, furia Verei s-a amestecat cu altceva. O durere adâncă, dar limpede.
Nu copilul era vinovat.
Nici ea, poate.
O resto si pe aver rig