Medicii atrag atenția că o tuse „neobișnuită” – mai ales dacă durează peste câteva săptămâni, revine noaptea sau apare la efort – merită evaluată clinic, nu „tratată” doar cu siropuri.
De ce o tuse poate avea cauză cardiacă
Când inima, în special ventriculul stâng, nu mai pompează eficient, sângele poate stagna în circulația pulmonară. Consecința este apariția congestiei pulmonare, cu iritarea căilor respiratorii și, uneori, scurgerea de lichid în alveole. Rezultatul: o tuse seacă sau cu o spută ușor spumoasă, care se accentuează în poziție întinsă și se ameliorează când pacientul stă așezat ori ridicat pe mai multe perne.
În astfel de situații, tusea nu este produsă de o infecție respiratorie clasică și poate fi însoțită de respirație dificilă la efort, treziri nocturne cu senzația de sufocare (cunoscută ca „dispnee paroxistică nocturnă”), bătăi neregulate ale inimii sau umflarea gleznelor. Uneori, un aport crescut de sare, consumul excesiv de lichide seara ori omiterea medicației pentru inimă pot declanșa sau agrava aceste episoade.
Diferența față de o răceală obișnuită? De regulă, nu există febră persistentă, nas înfundat marcat sau dureri în gât; în schimb, simptomele se corelează mai mult cu poziția corpului și cu efortul fizic. Observarea atentă a acestor tipare ajută medicul să distingă între cauze cardiace și cele respiratorii.
O resto si pe aver rig
