Primul pas este inspecția atentă. Te uiți la fiecare ramură și decizi ce rămâne și ce pleacă.
Îndepărtezi fără discuție ramurile uscate, bolnave sau rupte. Scoți lăstarii de la bază și așa numiții lăstari lacomi, care cresc vertical și consumă resurse fără să producă rod.
Ramurile care cresc spre interiorul coroanei trebuie eliminate sau scurtate. Ele blochează lumina și creează puncte de frecare. Dacă două ramuri se intersectează, una dispare sau o scurtezi prin tăiere deasupra unui mugure orientat spre exterior.
Atenție mare la unghiul de inserție. Ramurile care cresc aproape vertical au un unghi slab și se pot rupe ușor sub greutatea fructelor sau a zăpezii. Cele orientate în jos cresc slab și te încurcă la lucrările din livadă. Ambele categorii se elimină.
Tăierea se face la inel, adică exact la baza ramurii, în zona de îngroșare naturală. Acolo țesutul se vindecă rapid și corect.
Tipuri de tăieri folosite în livadă
Tăierea nu este aceeași la toate vârstele. Scopul diferă.
Tăierea de formare se aplică pomilor tineri. O folosești pentru a crea structura coroanei și pentru a așeza uniform ramurile principale și secundare. Lumina trebuie să ajungă atât la exterior, cât și în interior.
Tăierea de reglare a rodului se aplică pomilor ajunși pe producție. Scopul este să menții un echilibru între creșterea anuală și fructificare. Un pom care nu mai crește suficient va obosi și va rodi slab.
Tăierea de întinerire se aplică pomilor bătrâni. Prin ea stimulezi apariția de creșteri noi și readuci pomul într-un echilibru între vegetație și producție. De multe ori, tăierea de reglare și cea de întinerire se combină.
O resto si pe aver rig
