„Acestea nu apar în registrul NATO. Le decolăm spre Est mâine la 04:00. Fără urmă.”
Indiciile sugerau un trafic ilegal. Armament sau, posibil, materiale cu implicații și mai grave. Dimensiunea operațiunii depășea orice conflict domestic. Era o rețea cu ramificații internaționale.
Întâlnirea cu Daniel Moraru
A doua zi, Raluca a apelat la un contact de încredere: colonelul în rezervă Daniel Moraru, fost mentor în academie și om cu experiență în structurile de informații.
S-au întâlnit într-un parc aparent banal. Daniel a ascultat în tăcere.
„Dacă e real ce spui, sunt oameni care nu vor lăsa asta nepedepsit”, i-a spus el. „Nu știi cât de sus ajunge.”
Raluca știa. Și tocmai de aceea nu avea de gând să se oprească.
Daniel i-a oferit o cartelă SIM de unică folosință, un dispozitiv de localizare și o adresă: o vilă din Popești-Leordeni, aproape de pădure. „Caută în subsol”, i-a spus.
Vila din Popești-Leordeni
În miez de noapte, echipată discret și folosind experiența acumulată în misiuni anterioare, Raluca a intrat în curte. Casa părea părăsită, însă atmosfera trăda altceva.
Subsolul era antifonat. În interior, un scaun cu urme de sânge uscat și fotografii lipite pe perete. Printre chipuri din Ministerul Apărării apărea și o imagine cu Andreea, zâmbitoare, surprinsă într-un moment banal de vară.
Pe birou, o agendă cu însemnări tehnice: „Faza 2 – transport București-Constanța prin coridorul GRI. Cod: COLUMNA.” Scheme, rute, notițe în jargon militar.
Raluca a început să fotografieze documentele. În acel moment, pașii grei de la etaj au schimbat totul.
Confruntarea
O resto si pe aver rig
