Ioana, cu mâinile încă mirosind a varză și carne bine înfășurate, a simțit cum fața i se înroșește. Toată munca ei, toată bunăvoința, păreau zdrobite într-o mișcare disprețuitoare.
Dar seara nu s-a încheiat așa cum Margareta se aștepta. În mijlocul acelui moment rușinos, Andrei a intervenit. Nu a început o ceartă ostentativă, nici un spectacol de reproșuri, dar reacția lui a fost imediată și hotărâtă. Apreciază în public munca Ioanei, a vorbit cu calm, a pus lucrurile în lumină și a făcut din acel episod o lecție pentru toți — inclusiv pentru mama lui.
Gestul lui Andrei a schimbat cursul întâlnirii. A readus masa la normal, a restabilit demnitatea Ioanei în fața invitaților și a pus la loc, chiar dacă pentru o secundă, valorile care contează într-o familie: respectul și recunoștința pentru efortul celuilalt.
Margareta a rămas, probabil, cu o lecție pe care nu o va uita ușor. Ironia situației — că un gest menit să umilească a devenit prilejul unei demonstrații de respect și unitate — a rămas gravată în acea seară în memoria tuturor.
O resto si pe aver rig
