Calciul contează și el, dar nu trebuie transformat în obsesie. Calciul întărește pereții celulari și ajută la dezvoltarea sănătoasă a țesuturilor. La castravete, tulburările legate de calciu apar mai ales când planta crește rapid, pe căldură, vânt sau umiditate dezechilibrată. Ghidul Haifa arată că multe probleme asociate calciului sunt cauzate mai mult de condițiile nefavorabile de creștere decât de lipsa calciului din zona rădăcinii. Cu alte cuvinte, poți avea calciu în sol, dar planta să nu îl folosească bine dacă apa, temperatura și umiditatea sunt prost gestionate.
Soluția cu lapte acru sau zer trebuie explicată corect. Ea nu este îngrășământ principal pentru rădăcină. Laptele și zerul au fost studiate mai ales ca tratamente foliare împotriva făinării la cucurbitacee. Un studiu publicat în Scientia Horticulturae a arătat că zerul a redus severitatea făinării la castravete și dovlecel, dar concentrațiile mari, de 30%, au produs uneori fitotoxicitate. Autorii au concluzionat că sunt necesare cercetări suplimentare pentru optimizarea concentrației și a momentului aplicării.
În grădină, asta înseamnă prudență. Dacă se folosește lapte acru sau zer, nu se aplică în arșiță, nu se aplică pe plante deja slăbite și nu se face soluție foarte concentrată. Mai sigur este un test pe câteva frunze, dimineața devreme, apoi se observă planta două-trei zile. Dacă apar pete, arsuri sau frunze lipicioase, tratamentul se oprește. Laptele acru nu înlocuiește aerisirea solarului, udarea corectă și igiena culturii.
Infuzia din coji de ceapă este o practică populară folosită în multe grădini. Cojile conțin compuși vegetali și cantități mici de elemente minerale, dar nu trebuie prezentate ca tratament garantat pentru boli sau ca fertilizant complet. Pot fi folosite ca soluție blândă de întreținere, bine strecurată și diluată, mai ales foliar, dar nu rezolvă lipsa de potasiu, lipsa apei sau atacurile serioase de boli. Dacă planta este deja afectată puternic de făinare, mană sau păianjen, ceaiul de coji de ceapă nu mai este suficient.
Pâinea fermentată este alt remediu vechi. Ideea pleacă de la fermentație și de la activarea vieții microbiene din sol. Poate avea un efect ușor de stimulare în solurile sărace în materie organică, dar nu trebuie turnată des, concentrat sau pe căldură mare. Resturile fermentate pot atrage musculițe, furnici, melci sau pot produce miros neplăcut. Pentru castraveți, compostul matur este mult mai sigur decât o găleată cu pâine fermentată folosită fără măsură.
O resto si pe aver rig
