Când încrucișezi picioarele strâns, cu umerii ușor aduși în față, corpul transmite nevoia de siguranță. E un semnal subtil că ai nevoie de spațiu. Când postura este relaxată, cu trunchiul orientat spre cei din jur, mesajul este de deschidere.
Ritmul cu care se mișcă piciorul în această poziție spune și el multe. Dacă bălăngănești piciorul constant, corpul îți eliberează energie acumulată. Poate fi nerăbdare. Poate fi tensiune. Într-un context profesional, mișcarea poate contrazice mesajul pe care vrei să îl transmiți. Din acest motiv, multe persoane își controlează conștient postura în ședințe, interviuri sau prezentări.
Încrucișarea picioarelor ca mecanism de autoreglare
Gestul are și o funcție practică. Sprijinirea unei coapse pe celălalt genunchi creează un cadru mic în jurul tău. Te simți stabil. Îți controlezi energia. E un mod de a te așeza în spațiu atunci când ai nevoie de ancorare interioară.
Nu toată lumea folosește acest gest în același fel, dar pentru mulți este o formă de autoreglare emoțională. În situații tensionate sau în încăperi aglomerate, postura îți ajută corpul să intre într-o stare de calm. Când te așezi într-un mediu nou, poziția funcționează ca o zonă de confort minimală
O resto si pe aver rig