Pastrarea….genetic constituie….
Majoritatea soiurilor existente in cultura au origine hibrida. La unele soiuri se cunosc soiuri obtinute prin mutageneza iar la alte specii soiurile au fost obtinute prin metode conventionale. Trebuie retinut ca nu este posibila mentinerea capacitatii de productie numai prin simpla reinmultire a semintei de baza. Dupa o anumita perioada de timp fie datorita factorilor climatici, fie datorita zestrei ereditare se constata o pierdere treptata a capacitatii productive a unui soi, motiv pentru care se impune periodic inlocuirea totala a materialului biologic respectiv.
Desi se reprezinta uniformitate sub aspect morfologic si fiziologic totusi ele sunt formate dintr-un amestec de biotipuri cu constitutii genetice mai mult sau mai putin asemanatoare. Numarul biotipurilor care intra in componenta unui soi variaza in functie de metoda cu care a fost creat, de modul de reproducere, de vechimea in cultura si aria de raspandire. Astfel la plantele cu reproducere vegetativa numarul biotipurilor este foarte redus fata de plantele cu reproducere sexuata si mult mai mare la speciile alogame fata de cele autogame. De asemenea soiurile introduse recent in cultura contin mai putine biotipuri in comparatie cu soiurile mai vechi iar soiurile cu origine hibrida complexa contin mai multe biotipuri comparativ cu soiurile cu origine hibrida simpla. In cadrul fiecarui soi, numarul de biotipuri, raportul intre acestea raman neschimbate de la o generatie la alta daca nu intervin factorii care deranjeaaz echilibrul genetic. Cea mai mare stailitate in cadrulsoiurilor se intalneste la soiurile cu inmultire vegetativa la care soiurile se obtin prin selectie clonala fara a interveni o baza ereditara straina. La speciile autogame, exista de asemenea stailitatea soiurilor datorita faptului ca reproducerea are loc prin gameti identici. La speciile alogame, numarul de biotipuri este mai mare, omogenitatea si stabilitatea fiind mai reduse. Cauzele care pot deprecia echilibrul genetic in cadrul soiurilor pot fi de natura biologica, hibridarile naturale, selectia naturala, mutatiile spontane, segregarile intarziate sau pot fi cauze de natura fizica amestecurile de seminete. Hibridarile naturale cu alte soiuri ….conduc la impurificarea soiurilor cultivate. Acest pericol apar emai evident la speciile alogame la care polenul poate fi transportat de vant, insecte si se poate face polenizare intamplatoare. In acest cazpastrarea echilibrului genetic poate fi asigurata prin izolarea in spatiu a culturilor semincere, prin purificarea biologica inainte de inflorit si prin inlocuirea materialului semincer la intervale mai scurte 1-2 ani. La speciile autogame nu trebuie facuta o izolare atat de mare in spatiu ca la cele alogame, iar datorita pericolului mai mic de impurificare cu polen strain samanta se poate reinoi la 2-3 ani. Selectia naturala poate favoriza pastrarea unor biotipuri care prezinta o adaptabilitate mai pronuntata si poate elimina de la reproducere, biotipurile mai sensibile modificand in felul acesta echilibrul genetic si implicit capacitatea de productie. Mutatiile spontane pot duce de asemena la o alterare a echilibrului genetic, insa influenta este ceva mai redusa impurificarea prin hibridare sau prin selectie naturala. Amestecurile de samanta constituie cea mai frecventa cauza de impurificare biologica iar pentru eliminarea acestei cauze se vor avea in vedere cateva masuri si anume :
Nu se vor cultiva loturi semincere dupa plante premergatoare din aceiasi specie
Nu se vor cultiva mai multe soiuri la speciile autogame in aceiasi sola
Nu se vor utiliza aceleasi masini de samanant/recoltat si conditionat pentru mai multe soiuri.
Nu se vor pastra mai multe soiuri in aceiasi magazie.
Nerespectarea acestor masuri ducand la impurificarea si deprecierea totala a valorii….a soiului.
O resto si pe aver rig
