Pe măsură ce toxinele se acumulează în sânge, pot apărea manifestări la nivelul pielii. Uscăciunea severă și mâncărimile persistente sunt descrise frecvent de pacienții cu insuficiență renală. Dezechilibrele minerale, în special ale fosforului și calciului, contribuie la aceste simptome.
Hipertensiunea arterială este într-o relație strânsă cu rinichii. Aceștia participă activ la reglarea tensiunii, iar atunci când sunt afectați, valorile pot crește. La rândul ei, hipertensiunea netratată deteriorează suplimentar vasele renale, creând un cerc vicios periculos.
În stadiile mai avansate, pot apărea gustul metalic în gură și respirația cu miros neplăcut, asemănător amoniacului. Este un semn că produșii de metabolism, precum ureea, nu mai sunt eliminați corespunzător. Aceste manifestări indică o afectare serioasă și necesită evaluare urgentă.
Specialiștii recomandă ca persoanele cu diabet, hipertensiune, antecedente familiale de boală renală sau vârsta peste 40 de ani să își facă periodic analize simple: creatinină serică, rata filtrării glomerulare (eGFR) și examen de urină. Sunt teste accesibile, dar esențiale pentru depistarea precoce.
Rinichii sunt printre cele mai tăcute organe ale corpului. Muncesc fără pauză, filtrează zilnic sângele, elimină toxinele, reglează echilibrul lichidelor și contribuie la controlul tensiunii arteriale. Și totuși, atunci când încep să cedeze, nu „strigă” imediat. Boala renală evoluează adesea lent, fără simptome evidente, iar primele semnale apar când afectarea este deja semnificativă.
Medicii nefrologi atrag atenția că milioane de oameni trăiesc cu o funcție renală redusă fără să știe. În România, ca și la nivel european, diabetul și hipertensiunea sunt principalele cauze ale bolii cronice de rinichi. Problema este că multe dintre simptomele timpurii sunt ușor de ignorat sau puse pe seama oboselii, stresului ori înaintării în vârstă.
O resto si pe aver rig
