Dincolo de ecrane, mii de „inimioare” și mesaje de susținere au început să curgă, dovedind că, uneori, străinii pot deveni familia de care ai nevoie atunci când cei apropiați aleg să fie absenți.
Elena și fiul ei au părăsit spitalul nu în singurătate, ci înconjurați de gândurile bune ale unei comunități nevăzute. Această poveste rămâne o lecție deschisă pentru fiecare dintre noi: un simplu mesaj de „Felicitări!” sau un „Cum te simți?” trimis unei proaspete mame nu costă nimic, dar poate fi ancora care o împiedică să se prăbușească în hăul depresiei postnatale. Fiul ei va crește știind că, deși prima lor zi a fost marcată de liniște, dragostea care i-a înconjurat ulterior a fost mai puternică decât orice abandon.
O resto si pe aver rig
