De unde vine ideea că alungă țânțarii
Afirmația pornește din faptul că multe plante produc compuși naturali care le apără de insecte, ciuperci sau boli. Lemnul și frunzele de Paulownia conțin diverși compuși vegetali, iar unele materiale despre specie menționează rezistența lemnului la anumiți dăunători.
Asta nu înseamnă automat că un copac plantat în curte funcționează ca un aparat anti-țânțari. Țânțarii sunt atrași în primul rând de dioxidul de carbon expirat de oameni, de căldura corpului, de mirosul pielii și de umezeală. Un copac, oricât de interesant ar fi, nu poate bloca toate aceste semnale.
Mai mult, țânțarii se înmulțesc în apă stătută. Dacă în curte există butoaie descoperite, farfurii sub ghivece, găleți, anvelope, rigole înfundate, adăpători murdare sau bălți, problema va continua indiferent ce pom plantezi.
Poate Paulownia să ajute în curte?
Da, dar indirect. Paulownia poate ajuta prin umbră, prin crearea unui spațiu mai răcoros și prin aspectul plăcut al curții. O curte cu arbori este mai suportabilă vara decât una goală, cu beton și tablă încinsă.
Totuși, atenție: țânțarii preferă adesea zonele umede și ferite de vânt. Dacă sub arbore se strâng frunze ude, dacă solul rămâne permanent umed și dacă există recipiente cu apă în apropiere, zona poate deveni chiar mai atractivă pentru insecte.
De aceea, sub Paulownia trebuie păstrată curățenia. Frunzele căzute se strâng, apa nu trebuie să băltească, iar iarba foarte deasă și umedă trebuie tunsă regulat. Arborele oferă umbră, dar curtea trebuie întreținută.
Plante care pot ajuta mai mult împotriva țânțarilor
Dacă vrei o curte mai puțin atractivă pentru țânțari, plantele aromatice sunt mai potrivite decât un singur arbore. Nu pentru că fac minuni, ci pentru că frunzele lor conțin uleiuri volatile cu miros puternic. Aceste uleiuri pot deranja insectele, mai ales când frunzele sunt atinse, zdrobite ușor sau puse aproape de zona unde stai.
Printre cele mai folosite plante se numără busuiocul, menta, roinița, lavanda, rozmarinul, cimbrul, salvia, gălbenelele, lemongrassul și iarba de citronella. În ghivece, pot fi puse lângă terasă, foișor, ușa de la intrare sau ferestre.
Busuiocul este una dintre cele mai practice alegeri. Crește ușor, miroase puternic, se folosește și în bucătărie și poate fi ținut în ghivece. Soiurile cu aromă de lămâie sunt apreciate mai ales vara.
Menta este foarte aromată, dar trebuie ținută cu grijă. Dacă o plantezi direct în grădină, se poate întinde agresiv. Mai bine o pui în ghivece mari sau jardiniere.
Roinița, numită și melisă, are miros de lămâie și este ușor de crescut. Merge bine lângă zonele de relaxare, dar și ea se poate răspândi dacă îi merge bine.
Lavanda are avantajul că iubește soarele, suportă seceta și arată frumos. Este potrivită pe margini de alee, lângă garduri sau în zone însorite.
Rozmarinul și salvia merg bine în curți uscate și însorite. Au frunze aromate și nu cer multă apă. În plus, pot fi folosite și la mâncare.
O resto si pe aver rig
