Glicozide iridoide: Aucubin și catalpol, care au proprietăți antiinflamatorii.
Mucilagiu: Contribuie la sănătatea sistemului digestiv.
Flavonoide: Apigenină și luteolină, cu efecte antioxidante.
Tanini: Cu proprietăți astringente și antiinflamatorii.
Acid oleanilic: Benefic pentru piele și vindecarea rănilor.
Acizi vegetali: Contribuie la echilibrul metabolic.
Vitamina A și C: Susțin imunitatea.
Minerale: Zinc, potasiu și fier.
Feniletanoid (actozid): Cu potențial terapeutic.
Acid clorogenic: Cu efecte antioxidante.
Supranumită „mama tuturor plantelor”, aceasta este apreciată pentru proprietățile sale antiinflamatoare, antibacteriene și cicatrizante. În medicina tradițională, pătlagina este folosită atât intern, cât și extern, fiind considerată un remediu natural pentru multiple afecțiuni.
Identificare și specii principale
Există mai multe specii de pătlagină, cele mai utilizate fiind:
Pătlagina mare (Plantago major) – frunze late, rotunjite, cu nervuri paralele.
Pătlagina îngustă (Plantago lanceolata) – frunze alungite, lanceolate.
Pătlagina medie (Plantago media) – frunze mai ovale, pubescente.
Toate aceste specii au flori mici, dispuse în spice, și cresc în locuri umede, pe marginea drumurilor, în pajiști și grădini.
Compoziție chimică
Pătlagina conține:
O resto si pe aver rig