Palatul Parlamentului din București si problema unică în lume: este atât de greu încât scufundă pământul.

Spațiile interioare includ:

săli cu înălțimi de peste 15 metri,
scări monumentale,
saloane oficiale,
săli de conferințe și plen.
Dimensiunea implică și un efort logistic semnificativ pentru întreținere, securitate și climatizare.

Ventilație și consum energetic
Proiectul inițial a inclus un sistem de ventilație naturală bazat pe tuneluri și guri de aerisire de mari dimensiuni, concepute pentru a permite circulația aerului prin diferențe de presiune.

Totuși, volumul de aer interior este atât de mare încât, în practică, sistemele moderne de climatizare au devenit indispensabile. Încălzirea și răcirea clădirii implică un consum energetic considerabil, comparabil cu cel al unui oraș de dimensiuni mici.

Covoare și finisaje record
Printre detaliile spectaculoase se numără covoarele uriașe din anumite săli oficiale. Unele au fost țesute direct la fața locului, deoarece transportul lor ar fi fost imposibil din cauza dimensiunilor și greutății.

Mașinile de țesut au fost aduse pe bucăți și montate în interiorul clădirii. Parchetul este realizat din esențe lemnoase rare și montat cu o precizie ridicată, contribuind atât la estetică, cât și la rezistența în timp.

Proiectarea și mobilizarea umană
Concursul pentru proiect a fost câștigat de arhitecta Anca Petrescu, în vârstă de 28 de ani la acel moment. Ea a coordonat o echipă de peste 700 de arhitecți și mii de ingineri, alături de zeci de mii de muncitori care au lucrat în trei schimburi.

Construcția a început în 1984 și a presupus una dintre cele mai ample mobilizări de resurse umane și materiale din istoria modernă a României.

O resto si pe aver rig

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *