‘Pe 19-20 ianuarie 2026 a avut loc în guvern o întâlnire publică, înregistrată în RUTI și comunicată pe pagina mea de Facebook, între reprezentanți ai grupului Schwartz și instituțiile române implicate în digitalizare: ADR, MAI, STS, SRI, MAPN, MEDAT. Eu am participat la deschidere, maximum o oră. Restul au fost discuții tehnice între specialiști. De ce grupul Schwartz? Peste 600.000 de locuri de muncă în România și unul dintre pionierii ecosistemului digital european, orientat către suveranitate digitală. Un proiect din care România ar trebui să facă parte’, a explicat aceasta.
Ulterior, potrivit declarațiilor sale, schimbul de corespondență a avut ca scop exclusiv informarea asupra concluziilor discuțiilor.
‘Pe 12 februarie am trimis un email participanților (specialiștii instituțiilor statului au fost la discuțiile tehnice, nu eu) pentru a afla concluziile întâlnirilor și oportunitățile pentru România. Atât. Un email în care cer informații despre o întâlnire publică și transparentă’, a precizat Oana Gheorghiu.
În legătură cu reacțiile ulterioare ale fostului președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, aceasta a susținut că acuzațiile au apărut la distanță de trei luni de momentul transmiterii mesajului.
‘Domnul Dragoș Vlad, fostul președinte al ADR, a primit acel mail pe 12 februarie, ca toți ceilalți. Nu a sesizat atunci pe nimeni privind vreo eventuală presiune. Trei luni mai târziu, după ce a fost demis, s-a plâns la Gândul și Antena 3 și a sugerat mincinos că aș fi încercat să influențez decizii, deși nu era în discuție nicio achiziție, nicio decizie, niciun contract’, a mai afirmat Gheorghiu.
O resto si pe aver rig
