— Este ridicol.
Atunci, pentru prima dată în acea zi, mama a făcut un pas înainte.
— Nu este ridicol.
Toți s-au întors spre ea.
Și-a scos liniștită ochelarii din poșetă.
— Pentru că eu sunt persoana care a descoperit o parte din aceste documente.
Am văzut cum fața Patriciei se goleşte de culoare.
Anii întregi în care mama lucrase ca expert contabil, înainte de pensie, aproape nimeni nu îi cunoștea. Pentru Patricia, ea fusese mereu doar „o femeie de la țară”.
Cu două luni înainte însă, unul dintre foștii colaboratori ai firmei îi ceruse mamei ajutorul pentru verificarea unor acte.
Descoperise discrepanțe majore și sesizase autoritățile, fără să bănuiască o clipă că firma verificată era chiar aceea cu care Patricia se lăuda la fiecare masă.
— Dumneavoastră? a bâiguit Patricia.
— Eu.
— Imposibil.
— Nu, doamnă. Foarte posibil.
Femeia care umilise oameni ani la rând părea, pentru prima oară, cu adevărat speriată.
O resto si pe aver rig
