Elevii din ziua de astăzi, chiar de la clasele mici, sunt îmbrăcați în tendințele modei, au părul vopsit și tuns în cele mai noi stiluri.
Uniformă obligatorie, în comunism
În România, până în 1989, nici un elev de şcoală nu era primit în instituţie fără ţinuta regulamentară, scrie historia.ro. Aceasta însemna pentru băieţi un costum de haine de culoare închisă, cămaşă albă sau albastră şi nelipsita matricolă, adică un număr imprimat pe o bucată de pânză pe care era trecut şi numele şcolii şi prin care elevul putea fi identificat.
Părul elevelor trebuia strâns în codiţe împletite şi prins cu funde albe, bretonul prins sub bentiţa din bumbac, tot albă, care înconjura capul
FOTO: historia.ro
La fete era şi mai complicat. Părul trebuia strâns în codiţe împletite şi prins cu funde albe, bretonul prins sub bentiţa din bumbac, tot albă, care înconjura capul. Nu erau permişi pantofii cu toc, ciorapii subţiri sau sarafanele deasupra genunchiului. Şi nici bijuteriile, machiajul sau orice altă fantezie cosmetică.
La liceu, băieţii purtau costume negre, cămăşi albastre/ bleumarin şi cravată de culoare închisă. Fetele aveau cămaşă albastră şi sarafan negru. Ciorapii din mătase sau din fire sintetice erau strict interzişi.
La sfârșitul anului scolar, elevilor li se acordau în ordinea mediilor: premiul I (9.50-10), premiul al II-lea (9-9.50), Premiul al III-lea (8.50-9) și mentiunea I, a II-a și a III-a.
Cum învățau elevii în comunism
Sistemul de învăţământ în regimul comunist era cu totul diferit faţă de ceea ce există în prezent. „Şoimii Patriei”, „Pionierii” şi „UTC-iştii” erau categoriile în care era cuprins obligatoriu fiecare elev, scrie historia.ro. Tinerii erau indoctrinaţi în spiritul Partidului Comunist Român.
Elevi în uniforme, săli de clasă cu poza tovarăşului deasupra catedrei, manuale unice, abecedare cu texte patriotice, sesiuni de muncă pe câmp, îndatoriri şi obligaţii pentru copii, încă de la intrarea în grădiniţă.
Aşa arăta sisemul de învăţământ românesc în vremea regimului comunist. Pe vremea lui Ceauşescu anul şcolar era împărţit în trei trimestre. Învăţământul era structurat în ciclu primar (clasele I-IV), gimanziu (clasele V-VIII), treapta I de liceu (IX-X) şi treapta a doua de liceu (clasele (XI-XII).
După clasa a VIII-a elevii susţineau examen de admitere la liceu. Pentru a intra în clasa a XI-a de liceu, elevii susţineau un nou examen: treapta I. Cine nu trecea ”treapta”, nu putea continua cursurile la zi la liceu şi urma o şcoală profesională.
Anii de studiu în liceu se încheiau cu examenul de Bacalaureat. După Bacalaureat urma facultatea, unde puţini dintre elevi aveau acces, dat fiind numărul redus de locuri. La finalul studiilor, tinerii primeau o repartiţie pentru un loc de muncă, de cele mai multe ori departe de casă.
O resto si pe aver rig
