Întrebarea revine des: există oare o lună „norocoasă” pentru inteligență? Răspunsul scurt este că diferențele există, dar sunt mici și privesc mai ales rezultatele școlare timpurii, nu un „destin” intelectual bătut în cuie. Mai multe cercetări educaționale au observat că elevii născuți la început de toamnă — în special în septembrie — tind să aibă, în medie, scoruri ușor mai bune la teste și o probabilitate mai mare de reușită academică. Explicația centrală este simplă și logică: efectul vârstei relative.
Ce spun studiile
În multe sisteme școlare, copiii pornesc la drum după o dată-limita de înscriere stabilită la sfârșit de vară sau început de toamnă. Cei născuți în septembrie (și, adesea, în octombrie) ajung să fie printre cei mai mari din clasă în primul an. Au cu câteva luni mai multă maturitate cognitivă și socio-emoțională decât colegii născuți la final de iarnă sau primăvară. Acea diferență de luni contează la 5–7 ani: atenție mai bună, vocabular puțin mai bogat, coordonare mai bună. Profesorii evaluează performanța curentă, așa că elevii mai mari iau, în medie, note ceva mai bune, primesc feedback pozitiv și, pe termen scurt, acumulează un mic avans.
Acest avantaj inițial se vede în statistici sub forma unor medii școlare mai ridicate, a succesului la testări standardizate și a unei probabilități mai mari de a fi recomandați pentru programe avansate. Diferențele nu sunt uriașe, dar sunt consistente în eșantioane mari. Asta nu înseamnă că luna de naștere „creează” inteligență; mai curând, creează un context de start puțin diferit.
O resto si pe aver rig
