„Consumul de ouă fierte dimineața poate aduce numeroase beneficii organismului”, spun cercetătorii ale căror studii au schimbat în ultimii ani perspectiva medicinei nutriționale asupra acestui aliment simplu și ieftin. Să nu uităm: ceea ce părea un consens medical stabilit timp de decenii se dovedește de fapt mult mai nuanțat decât credeam cu toții.
Timp de câteva decenii, oul a fost pus sub semnul întrebării. De vină era colesterolul din gălbenuș — aproximativ 186 mg per ou mare — pe care specialiștii îl considerau un factor direct de risc cardiovascular. Uite-ți milioane de oameni care au renunțat la micul dejun cu ouă sau l-au redus drastic, urmând recomandări care, între timp, s-au dovedit incomplete. Dar iată—cercetările recente arată că ficatul compensează aportul alimentar de colesterol prin reducerea producției proprii. Asta înseamnă că impactul real pe colesterolul din sânge e mult mai mic decât se credea. Punct.
Istoricul recomandărilor și schimbarea de paradigmă
Restricțiile privind consumul de ouă au apărut cu forță în anii ’60-’70, după ce cercetătorul american Ancel Keys a asociat grăsimile saturate și colesterolul alimentar cu bolile cardiovasculare. Patru decenii—aproape patru decenii—ghidurile americane, inclusiv cele ale American Heart Association, recomandau limitarea la maximum trei-patru ouă pe săptămână. Apoi a venit 2015. Atunci Dietary Guidelines Advisory Committee din SUA a eliminat pentru prima dată limita de 300 mg colesterol alimentar pe zi, recunoscând în documentul oficial că „colesterolul nu este un nutrient de îngrijorare pentru supraconsum”. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adoptat o poziție similară, fără praguri stricte pentru populație sănătoasă. În România? Ghidurile nutriționale urmate de medicii de familie și nutriționiști se aliniază în general standardelor europene, iar Societatea Română de Nutriție nu recomandă restricții categorice pentru persoanele fără afecțiuni metabolice diagnosticate.
O resto si pe aver rig
