Cantitatea de materie organică depinde de modul de cultivare a răsadurilor. Dacă răsadurile vor fi repicate ulterior, este suficient să se adauge aproximativ 20% biohumus sau aproximativ 30% compost în substratul de turbă.
Dacă plantele vor crește direct în recipiente individuale până la plantare, proporția de materie organică poate ajunge la 35–40%.
Se pot combina mai multe tipuri de îngrășăminte organice. De exemplu, un amestec de 10% sapropel și 20% compost sau humus funcționează foarte bine. Răsadurile de plante din familia dovleceilor reacționează deosebit de bine la astfel de amestecuri.
Îngrășăminte minerale și bacteriene
În multe substraturi comerciale există deja fertilizanți minerali. Producătorii indică de obicei pe ambalaj conținutul de macro și microelemente.
Dacă substratul conține puține elemente nutritive sau dacă se folosește turbă pură ori substrat de cocos, este util să se adauge un fertilizant mineral cu eliberare lentă. Acesta furnizează nutrienți pe parcursul mai multor luni.
Exemple de fertilizanți utilizați frecvent sunt complexele granulare cu eliberare controlată, precum Osmocote, Basacote sau alte amestecuri universale pentru legume.
În unele cazuri se poate folosi și cenușă de lemn. De exemplu, la răsadurile de varză cultivate într-un amestec de turbă și compost, un pahar de cenușă poate preveni apariția herniei rădăcinilor.
Pentru plante precum ardeiul, vinetele sau țelina este preferabil un fertilizant granular care eliberează elementele nutritive treptat.
Pe lângă nutrienți, un rol important îl au bacteriile benefice din sol. Aceste microorganisme transformă elementele minerale în forme accesibile plantelor.
O resto si pe aver rig
