rea naturală a ecosistemului. Se hrănesc cu frunze căzute, ciuperci și resturi organice, grăbind descompunerea și întoarcerea nutrienților în pământ. Astfel, solul devine mai aerat și mai productiv pentru plante.
Ei sunt și hrană pentru multe animale: păsări, broaște râioase, arici sau anumite specii de gândaci. Altfel spus, fac parte din lanțul trofic și susțin acel echilibru fin fără de care biodiversitatea slăbește.
Fără aceste nevertebrate, ritmul natural al descompunerii ar fi mai lent, iar solul – mai sărac.
De aceea, deși ne pot deranja la prima vedere, în spatele urmelor lor lucioase există o muncă invizibilă de care beneficiază grădina, pajiștea și pădurea.
O resto si pe aver rig
