Avertismentul unui neurochirurg: „Demența începe în picioare, nu în creier”

De ce mersul poate spune atât de multe despre creier

Controlul mersului implică mai multe zone și circuite ale sistemului nervos. Cortexul frontal ajută la planificarea mișcării, ganglionii bazali contribuie la inițierea pașilor, cerebelul reglează coordonarea și finețea mișcărilor, iar nervii din tălpi și glezne transmit informații despre poziția corpului și contactul cu solul.

Când aceste rețele nu mai lucrează la fel de eficient, apar mici schimbări care pot părea neimportante la început. Persoana merge mai lent, se oprește mai des, evită virajele rapide, își pierde ușor ritmul sau simte că trebuie să fie mult mai atentă la fiecare pas.

Un semn interesant apare atunci când mersul este combinat cu o altă activitate mentală. De exemplu, dacă cineva merge și, în același timp, încearcă să calculeze, să numere invers sau să poarte o conversație solicitantă, ritmul pașilor se poate modifica. Această situație, numită uneori „dublă sarcină”, poate scoate la suprafață vulnerabilități care nu se văd atunci când persoana merge liniștită, fără distrageri.

Schimbările bruște ale mersului nu ar trebui ignorate. Ezitările neobișnuite, pașii tot mai mici, balansul redus al brațelor, blocajele scurte la pornire sau senzația că picioarele „nu mai ascultă” merită discutate cu un medic. Acest lucru este cu atât mai important dacă apar și căderi, amețeli, pierderea echilibrului sau teama tot mai mare de a merge singur.

Semnale care merită urmărite

În viața de zi cu zi, există câteva indicii simple care pot atrage atenția. Un traseu pe care înainte îl parcurgeai ușor începe să dureze mai mult. Ai nevoie să te oprești când trebuie să întorci brusc. Obosești neobișnuit după câteva sute de metri. Te simți nesigur pe suprafețe denivelate. Ai ezitări când pornește semaforul verde sau când trebuie să traversezi mai repede.

Aceste semne nu înseamnă automat o problemă gravă, dar pot arăta că organismul transmite un mesaj. Observate din timp, ele pot ajuta la stabilirea unor controale medicale, la corectarea unor dezechilibre și la prevenirea unor căderi sau complicații.

O resto si pe aver rig

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *