Schimbările pe care le-a făcut au fost mici, dar constante: stabilirea unei ore fixe pentru culcare, alocarea unor ore fără telefon și programarea de zile de deconectare. Aceste ajustări i-au oferit spațiu pentru recuperare și i-au redus anxietatea legată de sănătate.
Experiența ei readuce în discuție problema burnout-ului într-o societate în care se acceptă tot mai mult ideea că eficiența se obține cu prețul sacrificiilor personale. Cuvintele și gesturile sale pun accent pe prevenție și pe respectarea propriilor limite, arătând că schimbările de rutină pot fi salvatoare.
Faptul că o persoană publică vorbește deschis despre astfel de episoade contribuie la normalizarea dialogului despre sănătate fizică și mintală.
O resto si pe aver rig
