Cu cât căutam mai mult, cu atât creștea confuzia. Apăreau asemănări parțiale cu multe specii, dar nu exista o potrivire perfectă. Am luat în calcul și varianta simplă, domestică: poate fi doar un obiect artizanal sau o piesă dintr-un joc uitat, dar textura și forma îi dădeau o aură aproape organică.
Îmi imaginez cum, pentru copilul meu, obiectul ar fi putut fi doar o comoară ascunsă — un suvenir găsit în parc sau în natură și depozitat sub pat din curiozitate. Dar fără certitudini, am rămas cu un mic enigma în palmă.
Ce am învățat din experiență: verificările mici, ca aceea de sub pat, pot scoate la iveală lucruri neașteptate. Nu toate misterele sunt periculoase; unele sunt doar simple lucruri ciudate care îți pun imaginația la treabă.
O resto si pe aver rig
