Mânerul era solid și simplu, dar partea superioară m-a intrigat: o serie de fire subțiri, flexibile, așezate circular, aproape ca niște petale. Contrastează rigiditatea mânerului cu finețea „corolei” făcea obiectul să pară cu atât mai misterios.
L-am luat cu grijă și l-am tot răsucit între degete, încercând să îmi dau seama cum ar funcționa. Nu părea a avea piese mobile evidente sau vreun element electronic. Pentru o clipă mi-am imaginat că e doar un obiect decorativ sau un accesoriu cu un scop foarte specific, necunoscut mie.
Curiozitatea m-a făcut să caut explicații: de ce o parte atât de fragilă era prinsă de un mâner atât de robust? Lipsea vreo piesă? Era o unealtă profesională despre care nu auzisem?
O resto si pe aver rig
