Deci, înainte de a accepta această schimbare, gândiți-vă cu atenție dacă este într-adevăr singura alternativă sau doar cea mai convenabilă.
Înainte de a lua acea decizie
Evaluați toate opțiunile. Există îngrijitori la domiciliu, programe de urmărire și comunități de adulți în vârstă cu autonomie mai mare.
Vorbiţi cu familia. Această alegere trebuie făcută cu claritate și respect, nu din vinovăție sau presiune.
Informează-te bine. Întrebați despre reguli, programe, drepturi și posibilități de ieșire înainte de a semna orice contract.
Rămâi activ. Plimbați-vă, participați la activități, citiți, împărtășiți-vă poveștile.
Ai grijă de minte și emoții. Fă-ți prieteni noi, exprimă ceea ce simți și nu te izola.
Reflecție finală
Mutarea într-un azil nu este neapărat o greșeală, dar poate fi o decizie fără întoarcere dacă este luată fără conștientizare.
Mulți caută siguranță și ajung să renunțe la ceva mult mai mare: libertate, un sentiment de utilitate și propria identitate.
Îmbătrânirea cu demnitate nu înseamnă acceptarea pasivă a ceea ce vine, ci mai degrabă continuarea alegerii, chiar dacă cu mai puțină forță.
Inainte de a pleca de acasa, intreaba-te: vrei sa fii ingrijit sau ai prefera sa continui sa ai grija de viata ta?
Adevărata pace nu este în zidurile curate ale unei clădiri, ci în seninătatea de a şti că deciziile tale încă îţi aparţin.
O resto si pe aver rig
