Rinichii sunt printre cele mai tăcute organe ale corpului. Muncesc fără pauză, filtrează zilnic sângele, elimină toxinele, reglează echilibrul lichidelor și contribuie la controlul tensiunii arteriale. Și totuși, atunci când încep să cedeze, nu „strigă” imediat. Boala renală evoluează adesea lent, fără simptome evidente, iar primele semnale apar când afectarea este deja semnificativă.
Medicii nefrologi atrag atenția că milioane de oameni trăiesc cu o funcție renală redusă fără să știe. În România, ca și la nivel european, diabetul și hipertensiunea sunt principalele cauze ale bolii cronice de rinichi. Problema este că multe dintre simptomele timpurii sunt ușor de ignorat sau puse pe seama oboselii, stresului ori înaintării în vârstă.
Unul dintre primele semne este apariția umflăturilor la nivelul picioarelor, mâinilor sau pleoapelor. Atunci când rinichii nu mai elimină eficient excesul de lichide și sodiu, acestea se acumulează în țesuturi. Edemele persistente, mai ales dacă apar fără o explicație clară, ar trebui evaluate medical.
Modificările urinei sunt un alt indiciu important. Culoarea foarte închisă, prezența sângelui, spuma persistentă sau modificarea frecvenței micțiunilor pot semnala afectarea filtrării renale. Prezența proteinelor în urină, de exemplu, este adesea unul dintre primele semne obiective ale bolii cronice de rinichi și poate fi depistată printr-o simplă analiză.
Durerea în zona lombară este frecvent asociată cu problemele renale, deși nu orice durere de spate are această cauză. În cazul litiazei renale, durerea poate fi intensă, colicativă, și poate iradia spre abdomen sau zona inghinală. Infecțiile renale pot provoca, la rândul lor, disconfort lombar însoțit de febră și stare generală alterată.
Un simptom mai puțin evident, dar frecvent, este oboseala persistentă. Rinichii produc eritropoietină, hormonul care stimulează formarea globulelor roșii. Când funcția renală scade, poate apărea anemia, iar pacientul resimte slăbiciune, amețeli și dificultăți de concentrare. Uneori, senzația constantă de frig este tot o consecință a acestei anemii.
O resto si pe aver rig
