Am ajuns acasă înainte de prânz.
Casa mi s-a părut străină, ca și cum fiecare colț ar fi respirat cu o altă frecvență decât înainte.
Camera copilului era gata.
Pătuțul montat, așteptând cu tăcere.
Hăinuțele erau spălate și împăturite, aranjate cu grijă.
Jucării de pluș stăteau pe rafturi, liniștite, colorate, parcă nerăbdătoare.
Totul părea pregătit pentru o fetiță care nu avea să mai vină.
O resto si pe aver rig
