„Tremura tot timpul de teamă să nu mă piardă, a fost o violență psihologică monstruoasă care a durat ani de zile. Se umplea mai repede paharul dacă nu o aveam deja pe Isabelle. Am suportat pentru ea, când ea a avut 8 ani nu am mai putut… La un moment dat mi-am dat seama și că insista atât să facă el cafeaua dimineața pentru că mă droga cu ea” – a dezvăluit Mihaela Mihai.
Această mărturie arată o strategie de control care a durat ani: administrarea substanţelor în băuturi, izolarea emoţională, repetatele crize de gelozie. Efectul a fost acela de a o face pe artistă dependentă de prezenţa şi bunăvoinţa partenerului, compromiţându-i autonomia şi libertatea de decizie.
Cariera muzicală a continuat să existe în paralel: piese care au rămas în memoria publicului şi apariţii care au confirmat valoarea artistică a Mihaelei Mihai. Totuşi, în spatele melodiei se ascundeau tensiuni familiale şi decizii dificile legate de binele fiicei şi al carierei.
O resto si pe aver rig