În multe sisteme școlare, copiii pornesc la drum după o dată-limita de înscriere stabilită la sfârșit de vară sau început de toamnă. Cei născuți în septembrie (și, adesea, în octombrie) ajung să fie printre cei mai mari din clasă în primul an. Au cu câteva luni mai multă maturitate cognitivă și socio-emoțională decât colegii născuți la final de iarnă sau primăvară. Acea diferență de luni contează la 5–7 ani: atenție mai bună, vocabular puțin mai bogat, coordonare mai bună. Profesorii evaluează performanța curentă, așa că elevii mai mari iau, în medie, note ceva mai bune, primesc feedback pozitiv și, pe termen scurt, acumulează un mic avans.
Acest avantaj inițial se vede în statistici sub forma unor medii școlare mai ridicate, a succesului la testări standardizate și a unei probabilități mai mari de a fi recomandați pentru programe avansate. Diferențele nu sunt uriașe, dar sunt consistente în eșantioane mari. Asta nu înseamnă că luna de naștere „creează” inteligență; mai curând, creează un context de start puțin diferit.„Când ești cu câteva luni mai mare decât colegii, ești și cu câteva luni mai pregătit pentru cerințele școlii.”
Unii autori au propus și factori biologici sezonieri (de pildă, expunerea mamei la lumină și vitamina D în sarcinile care se termină toamna). Dovezile sunt însă mixte și mai slabe decât cele care țin de calendarul școlar. Cel mai robust rezultat rămâne efectul vârstei relative asupra parcursului educațional de la început.
O resto si pe aver rig
