Bună…
Dacă ai oprit pentru o clipă din ceea ce făceai și ai ajuns până aici, vreau să îți mulțumesc.
Nu știu cine ești.
Nu știu unde te afli acum.
Nu știu dacă ai avut o zi bună sau una grea.
Nu știu dacă citești aceste rânduri într-o pauză de la muncă, într-un autobuz aglomerat, înainte de culcare sau poate într-un moment în care ai nevoie doar să îți ocupi mintea cu ceva.
Dar dacă privirea ta s-a oprit aici măcar pentru o secundă, atunci înseamnă că, pentru o clipă, drumurile noastre s-au intersectat.
Și uneori, o singură clipă poate însemna mai mult decât ne imaginăm.
Trăim într-o lume care se grăbește
Totul se mișcă repede.
Prea repede.
Ne trezim dimineața și, înainte să ne dăm seama, ziua este deja pe jumătate trecută.
Alergăm de la o responsabilitate la alta.
Rezolvăm probleme.
Răspundem la mesaje.
Facem planuri.
Ne facem griji.
Încercăm să fim puternici.
Încercăm să fim suficienți.
Încercăm să ținem pasul cu tot ceea ce viața pune pe umerii noștri.
Și, fără să observăm, uităm să ne oprim.
Uităm să respirăm.
Uităm să ne întrebăm dacă suntem bine.
Uneori oamenii zâmbesc, dar nu sunt bine
Poate că ai întâlnit și tu astfel de oameni.
Poate chiar ești unul dintre ei.
Oameni care zâmbesc.
Care glumesc.
Care par că au totul sub control.
Dar în interior poartă greutăți pe care nimeni nu le vede.
O resto si pe aver rig
